Informaţii, definiţii, teoreme, formule, exerciţii şi probleme rezolvate din matematica de liceu. RSS/XML
Intre elementele a două mulţimi nevide, A şi B, pot exista anumite "relaţii"
matematice (potrivit naturii lor), ca de exemplu:
mai mic, mai mare, egal, divizibil, asemenea, perpendicular, paralel,
echipolent etc.
Intrucât există o sumedenie de asemănări între proprietăţile unor asemenea
relaţii, este foarte util a le analiza global, la modul general, luând în discuţie o
relaţie oarecare R între elementele a două mulţimi A şi B, nevide, de
asemenea oarecare.
RELATII - teorie
Data publicarii: 21.08.2011Definitie:
Fiind date doua multimi A si B, nevide, numite respectiv multime de plecare et
multime de sosire, se numeste relatie binara de la A catre B, orice propozitie
R adevarata pentru anumite cupluri (x,y) ale produsului cartezian A x B.
Daca propozitia R este adevarata pentru cuplul (x,y), se noteaza x R y
(a se citi "x este in relatia R cu y"); se noteaza de asemenea y = R(x).
Remarca:
O relatie R asociaza fiecarui element x din A 0, 1 sau mai multe elemente din B,
deci o relatie este in fapt o aplicatie de la A catre P(B) (multimea partilor multimii B).
O aplicatie de la A catre B este, deci, o relatie de la A catre B, astfel incat oricarui
element x din A i se asociaza un element, si numai unul, din B.
RELATIA DE DIVIZIBILITATE IN INELUL INTREGILOR - teorie
Data publicarii: 23.08.2011Teorema impartirii cu rest in multimea numerelor intregi:
Fiind date doua numere intregi a si b, cu b nenul, exista doua numere intregi q si r,
unice, cu proprietatea:
a = bq + r, unde r € [0;|b|).
- Egalitatea de mai sus se numeste identitatea impartirii cu rest pentru numere intregi, iar numerele q si r se numesc catul si respectiv restul impartirii numarului a la b.
- Numarul a se numeste deimpartit, iar b se numeste impartitor.
- Daca r = 0, se spune ca a este divizibil cu b (a este multiplu de b), sau ca b divide pe a (b este divizor al lui a); notatie: b|a.
- Se verifica usor ca relatia de divizibilitate este relatie de ordine partiala (caci nu orice doua numere intregi sunt in relatie; ex 3 si 4) in multimea numerelor intregi nenegative (x|x, x|y si y|x = > x = y, x|y si y|z = >x|z).
RELATIA DE DIVIZIBILITATE IN INELUL POLINOAMELOR - teorie
Data publicarii: 23.08.2011Teorema impartirii cu rest in multimea polinoamelor avand coeficienti intr-un inel comutativ (A,+, ·):
Fiind dat un polinom g, al carui coeficient dominant este inversabil in inelul
(A, +, ·), pentru orice polinom f € A(X) (se citeste "polinom f cu coeficienti in inelul A
si nedeterminata X"), exista polinoamele unice q, r € A(X), astfel incat
f = g·q + r si grad(r) < grad(g).
Observatii:
- Polinomul f se numeste deimpartit, g - impartitor, q - cat si r - rest.
- Evident, teorema este adevarata si daca A = K , unde K este corp comutativ (camp) si g este diferit de polinomul nul. Cazurile particulare cel mai des intalnite sunt cele in care K = C, K = R, K = Q, K = Zp, p - prim (corpul claselor de resturi modulo p, cu p prim), sau pentru f € Z(X) (f este polinom cu coeficienti intregi si nedeterminata X), daca g este nenul si coeficientul dominant al lui g este +1 sau -1, singurele elemente inversabile ale inelului (Z,+,·).
EXERCITIUL 1
Data publicarii: 14.09.2011Suport teoretic:
Numarul divizorilor unui numar natural, descompunerea unui numar natural in factori primi.
Enunt:
Sa se afle numarul divizorilor naturali ai numarului 123.480.
Raspuns:
96.
CATEGORII :
- 1. BREVIAR TEORETIC pentru GIMNAZIU.
- 2. ALGORITMI IN MATEMATICA DE GIMNAZIU
-
3. BREVIAR TEORETIC pentru LICEU.
- 3.1. ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA (3)
- 3.2. MULTIMI NUMERICE (4)
- 3.3. NUMERE REALE (6)
- 3.4. IDENTITATI REMARCABILE (4)
- 3.5. INEGALITATI (5)
- 3.6. INECUATII (5)
- 3.7. ECUATII ALGEBRICE (6)
- 3.8. ECUATII TRANSCENDENTE (5)
- 3.9. NUMERE COMPLEXE (5)
- 3.10. PROGRESII (4)
- 3.11. COMBINATORICA (6)
- 3.12. LOGARITMI (6)
- 3.13. PROBABILITATI (4)
- 3.14. PERMUTARI (4)
- 3.15. DETERMINANTI (4)
- 3.16. MATRICE (5)
- 3.17. SISTEME DE ECUATII LINIARE (6)
- 3.18. SISTEME DE ECUATII NELINIARE (6)
- 3.19. CLASE DE RESTURI modulo n (4)
- 3.20. GRUPURI (4)
- 3.21. INELE SI CORPURI (4)
- 3.22. POLINOAME CU COEFICIENTI REALI (5)
- 3.23. POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLECSI (4)
- 3.24. RELATII (4)
- 3.25. FUNCTII - generalitati (6)
- 3.26. FUNCTII ELEMENTARE (5)
- 3.27. FUNCTII SPECIALE (5)
- 3.28. FUNCTII INVERSABILE (5)
- 3.29. GRAFICE DE FUNCTII ELEMENTARE (12)
- 3.30. LIMITE DE SIRURI (4)
- 3.31. LIMITE DE FUNCTII (4)
- 3.32. FUNCTII CONTINUE (4)
- 3.33. FUNCTII DERIVABILE (4)
- 3.34. PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR DERIVABILE (4)
- 3.35. PRIMITIVE (5)
- 3.36. INTEGRALE DEFINITE (6)
- 3.37. SCHIMBARI DE VARIABILA (6)
- 3.38. APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE (4)
- 3.39. VECTORI (7)
- 3.40. TRIGONOMETRIE (7)
- 3.41. APLICATII ALE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE (4)
- 3.42. GEOMETRIE SINTETICA IN PLAN (8)
- 3.43. GEOMETRIE SINTETICA IN SPATIU (6)
- 3.44. GEOMETRIE ANALITICA IN PLAN (12)
- 3.45. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU (4)
- 4. ALGORITMI IN MATEMATICA DE LICEU
- 5. CUM ABORDAM O PROBLEMA? (0)
- 6. PROBLEME DIVERSE CU REZOLVARI COMPLETE-LICEU (26)
- 7. REZOLVARI ELEMENTARE SI NEELEMENTARE - LICEU (8)
- 8. ALGEBRA-aplicatii-LICEU
- 9. PROBABILITATI-aplicatii-LICEU (10)
- 10. GEOMETRIE-aplicatii-LICEU
- 11. TRIGONOMETRIE-aplicatii-LICEU (33)
- 12. ANALIZA-aplicatii-LICEU
- 13. AUDITII-rezolvari-LICEU (4)
- 14. CUVINTE DE SPIRIT DESPRE MATEMATICA (0)
- 15. PROBLEME DISTRACTIVE (8)
- 16. UNDE ESTE GRESEALA ?
