Informaţii, definiţii, teoreme, formule, exerciţii şi probleme rezolvate din matematica de liceu. RSS/XML
Numeroasele similitudini între proprietăţile operaţiilor cu numere complexe,
vectori, matrice, polinoame etc au constituit punctul de plecare în
construcţia unei teorii unitare, de nivel superior, care înglobeaza mulţimi de
obiecte matematice, înzestrate cu proprietăţi comune, faţă de operaţii
definite în mod abstract.
Astfel a luat naştere teoria structurilor algebrice, care, pornind de la noţiunea
de lege de compoziţie (operaţie algebrică), sistematizează şi simplifică enorm
studiul numeroaselor mulţimi de obiecte matematice cum ar fi numerele
complexe (naturale, întregi, raţionale, reale, complexe nereale), vectorii,
transformările geometrice (simetrii, rotaţii etc), permutările, matricele,
polinoamele, funcţiile continue etc.
In cele ce urmează, sunt prezentate cunoştinţe esenţiale despre noţiunea de
grup, pe baza căreia se definesc celelalte structuri algebrice.
3) APLICATIA-2
Data publicării : 20.06.2010GRUPUL LUI KLEIN:
Este un grup finit remarcabil, de ordinul al 4-lea, ale carui elemente sunt transformari
geometrice ale planului \mathcal{P} raportat la un reper ortogonal xOy
(simetrii fata de axele si originea reperului), iar legea de compozitie este compunerea
acestora.
Fie, deci, multimea
\mathcal{K}=\{i,s_x,s_y,s_o\}\;si\;\circ
simbolul operatiei de compunere, unde:
i:\mathcal{P}\rightarrow\mathcal{P},\;i(M(x,y))=M(x,y),\;(aplicatia\;identica\;a\;planului,
s_x:\mathcal{P}\rightarrow\mathcal{P},\;s_x(M(x,y))=M^{'}(x,-y),\;(simetria\;in\;raport\;cu\;Ox),
s_y:\mathcal{P}\rightarrow\mathcal{P},\;s_y(M(x,y))=M^{''}(-x,y),\;(simetria\;in\;raport\;cu\;Oy),
s_o:\mathcal{P}\rightarrow\mathcal{P},\;s_o(M(x,y))=M{'''}(-x,-y),\;(simetria\;in\;raport\;cu\;O).
Sa aratam, folosind tabla lui Caylay, ca perechea
(\mathcal{K},\circ)
este un grup abelian (numit grupul lui Klein).
2) APLICATIA-1
Data publicării : 20.06.2010CLASE DE RESTURI modulo n.
In multimea claselor de resturi modulo n se definesc operatiile de:
1) Adunare:
\hat{a}+\hat{b}=\widehat{(a+b)(mod\; n)},\;\forall{a,b}\in{\mathbb{Z}_n}
si
2) Inmultire:
{\hat{a}}\cdot{\hat{b}}=\widehat{({a}\cdot{b})(mod\; n)},\;\forall{a,b}\in{\mathbb{Z}_n}.
Exemple:
Sa cercetam, cu ajutorul tablelor acestor legi (numite si tablele lui Caylay), daca
urmatoarele cupluri formeaza grupuri:
(\mathbb{Z}_5,+),\; (\mathbb{Z}_7^*,\cdot)\;si\;(\mathbb{Z}_4^*,\cdot).
1) TEORIE
Data publicării : 12.01.2009
Definitie:
Perechea (M,*), unde M este o multime nevida, pe care s-a definit o lege de
compozitie *, asociativa si care este dotata cu element neutru, se numeste monoid.
Daca, in plus, legea este comutativa, atunci monoidul se numeste comutativ sau
abelian.
Exemplu: multimea matricelor patratice, inzestrata cu operatia de inmultire este
monoid necomutativ.
Definitie:
Fie o multime nevida G, inzestrata cu o lege de compozitie interna (peste tot definita), notata \circ.
Daca:
a) Legea \circ este asociativă:
({x}\circ{y})\circ{z}={x}\circ({y}\circ{z}),
\forall{x,y,z}\in{G},
b) Există element neutru:
\exists{e}\in{G},\;astfel\; incat
{x}\circ{e}={e}\circ{x}=x, \forall{x}\in{G},
c) Toate elementele din G sunt simetrizabile:
\forall{x}\in{G},\;\exists{x'}\in{G},
astfel\; incat\;{x}\circ{x'}={x'}\circ{x}={e},
atunci spunem că perechea (G,\circ) formează o structură de grup.
Dacă, în plus, legea este comutativă, atunci cuplul (G,\circ) se numeşte grup
comutativ sau abelian.
Exemplu: multimea numerelor intregi, inzestrata cu operatia de adunare uzuala, este
grup abelian.
Definitie:
Fie\;{(G,\circ)}\;un\; grup\; si\;H\;o\; submultime\; nevida\; a\; multimii\;G;
cuplul\;{(H,\circ)}\;se\; numeste\;subgrup\;al\;grupului\;{(G,\circ)},
daca\; perechea\;{(H,\circ)}\;este\; grup.\;Notatie:\;{H}\leq{G}.
Exemplu: grupul radacinilor de ordinul n ale unitatii este subgrup al grupului numerelor
complexe nenule fata de operatia de inmultire uzuala.
CATEGORII :
-
1. BREVIAR TEORETIC
- 1.1. ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA (2)
- 1.2. MULTIMI NUMERICE (2)
- 1.3. NUMERE REALE (3)
- 1.4. IDENTITATI REMARCABILE (2)
- 1.5. INEGALITATI (2)
- 1.6. NUMERE COMPLEXE (4)
- 1.7. PROGRESII (2)
- 1.8. COMBINATORICA (3)
- 1.9. LOGARITMI (2)
- 1.10. POLINOAME CU COEFICIENTI REALI (2)
- 1.11. POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLECSI (2)
- 1.12. ECUATII ALGEBRICE (2)
- 1.13. PROBABILITATI (2)
- 1.14. PERMUTARI (2)
- 1.15. MATRICE (2)
- 1.16. DETERMINANTI (2)
- 1.17. CLASE DE RESTURI modulo n (2)
- 1.18. GRUPURI (3)
- 1.19. SISTEME DE ECUATII LINIARE (2)
- 1.20. INELE SI CORPURI (2)
- 1.21. FUNCTII - generalitati (2)
- 1.22. FUNCTII ELEMENTARE (2)
- 1.23. FUNCTII SPECIALE (2)
- 1.24. LIMITE DE SIRURI (2)
- 1.25. LIMITE DE FUNCTII (2)
- 1.26. FUNCTII CONTINUE (2)
- 1.27. FUNCTII DERIVABILE (2)
- 1.28. PRIMITIVE (2)
- 1.29. PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR DERIVABILE (2)
- 1.30. INTEGRALE DEFINITE (2)
- 1.31. APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE (2)
- 1.32. VECTORI (2)
- 1.33. GEOMETRIE SINTETICA IN PLAN (3)
- 1.34. TRIGONOMETRIE (2)
- 1.35. GEOMETRIE SINTETICA IN SPATIU (4)
- 1.36. GEOMETRIE ANALITICA IN PLAN (6)
- 1.37. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU (2)
- 2. CUM ABORDAM O PROBLEMA? (1)
- 3. ALGORITMI IN MATEMATICA DE LICEU
- 4. PROBLEME DIVERSE CU REZOLVARI COMPLETE. (23)
- 5. ALGEBRA - aplicatii
- 6. PROBABILITATI-aplicatii (10)
- 7. GEOMETRIE - aplicatii
- 8. TRIGONOMETRIE - aplicatii
- 9. ANALIZA - aplicatii
- 10. UNDE ESTE GRESEALA ?
- 11. PROBLEME DISTRACTIVE (8)