Informaţii, definiţii, teoreme, formule, exerciţii şi probleme rezolvate din matematica de liceu. RSS/XML
TEORIE
Aria domeniului plan (cuprins între curbele reprezentative ale graficelor funcţiilor
continue f şi g şi dreptele de ecuaţii x = a şi x = b):
\mathcal{A}({\Gamma}_{f,g})=\int_{a}^{b}{|f(x)-g(x)|}{dx}.
Caz particular:
{g(x)=0}\Rightarrow{\mathcal{A}({\Gamma}_{f})=\int_{a}^{b}{|f(x)|}{dx}}
(aria domeniului plan cuprins intre curba reprezentativa a functiei f, axa absciselor si
dreptele de ecuatii x = a si x = b);
Volumul corpului de rotaţie (generat prin rotaţia completă a subgraficului funcţiei
continue f, definita pe [a,b] si cu valori in multimea numerelor reale nenegative, in
jurul axei absciselor):
\mathcal{V}(C_{f})=\pi\cdot\int_{a}^{b}{f^2}{(x)}{dx};
(subgraficul functiei continue f este multimea punctelor din plan, cuprinse intre curba
reprezentativa a functiei f, axa absciselor si dreptele x = a si x = b).
Lungimea arcului de curbă (al graficului unei funcţii derivabile f definita pe [a,b] si cu
valori in R, cu derivata continua):
\mathcal{L}(f)=\int_{a}^{b}{\sqrt{1+{[f'(x)]}^{2}}}{dx}.
Aria suprafeţei de rotaţie (generată prin rotaţia completă a curbei reprezentative a
funcţiei derivabile f definita pe [a,b] si cu valori in R, cu derivata continua):
\mathcal{A}(f)=2\pi\int_{a}^{b}{f(x)}{\sqrt{1+{[f'(x)]}^{2}}}{dx}.
Centrul de greutate:
Coordonatele centrului de greutate G al placi omogene, determinata de curbele
reprezentative ale functiilor continue f si g definite pe [a,b] si cu valori in R, f > g si
dreptele x = a si x = b, sunt date de formulele:
x_G=\frac{\int_{a}^{b}{x[f(x)-g(x)]}{dx}}{\int_{a}^{b}{[f(x)-g(x)]}{dx}},
si
y_G={\frac{1}{2}}\cdot{\frac{\int_{a}^{b}{[{f^2}(x)-{g^2}(x)]}{dx}}{\int_{a}^{b}{[f(x)-g(x)]}{dx}}}.
Observatii:
1) Numitorul celor doua fractii reprezinta aria placii;
2) Daca f(x) > g(x) = 0 pentru orice x din [a,b], atunci placa este delimitata de curba
reprezentativa a functiei f, axa absciselor si dreptele de ecuatii x = a si x = b; in acest
caz avem:
x_G=\frac{\int_{a}^{b}{xf(x)}{dx}}{\int_{a}^{b}{f(x)}{dx}},
si
y_G={\frac{1}{2}}\cdot{\frac{\int_{a}^{b}{{f^2}(x)}{dx}}{\int_{a}^{b}{f(x)}{dx}}}.
Inegalitatea Cauchy-Schwarz:
Daca f si g sunt functii continue definite pe [a,b] si cu valori in R, atunci:
{{|\int_{a}^{b}{f(x)g(x)dx}|}}\leq{\sqrt{\int_{a}^{b}{f^2}(x){dx}}}\cdot{\sqrt{\int_{a}^{b}{g^2}(x){dx}}}.
Observatie:
Egalitatea are loc daca g = 0 si f este arbitrara, sau daca f = c·g, unde c este o
constanta reala oarecare.
Inegalitatea lui Jensen:
Daca functiile
f:I - > J si g:J - > R sunt doua functii continue, iar
- g este convexa, atunci:
a)
{g({\frac{1}{b-a}}{\int_{a}^{b}{f(x)}{dx}})}\leq{\frac{1}{b-a}}\int_{a}^{b}{g(f(x))}{dx};
- g este concava, atunci:
b)
{g({\frac{1}{b-a}}{\int_{a}^{b}{f(x)}{dx}})}\geq{\frac{1}{b-a}}\int_{a}^{b}{g(f(x))}{dx}.
Observatie:
Egalitatea are loc in cazul cand f este constanta.
Inegalitatea lui Cebasev:
Fie functiile continue f si g, definite pe [a,b] si cu valori in R; atunci:
(\int_{a}^{b}{f(x)}{dx})\cdot
(\int_{a}^{b}{g(x)}{dx})
\leq{(b-a)\int_{a}^{b}{(fg)(x)}{dx}},
(daca f si g prezinta aceeasi monotonie);
(\int_{a}^{b}{f(x)}{dx})\cdot
(\int_{a}^{b}{g(x)}{dx})
\geq
(b-a)\int_{a}^{b}{(fg)(x)}{dx},
(daca f si g prezinta monotonii diferite).
Observatie:
Egalitatea are loc daca cel putin una dintre functiile f, g este constanta pe intervalul
[a,b], din care se exclude, eventual, o multime numarabila de numere reale.
(O multime M este numarabila daca exista o bijectie f:N - > M).
Răspunsuri şi comentarii
Până acum, niciun comentariu nu a fost adăugat.
CATEGORII :
- 1. BREVIAR TEORETIC pentru GIMNAZIU.
- 2. ALGORITMI IN MATEMATICA DE GIMNAZIU
-
3. BREVIAR TEORETIC pentru LICEU.
- 3.1. ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA (3)
- 3.2. MULTIMI NUMERICE (4)
- 3.3. NUMERE REALE (6)
- 3.4. IDENTITATI REMARCABILE (4)
- 3.5. INEGALITATI (4)
- 3.6. INECUATII (5)
- 3.7. ECUATII ALGEBRICE (6)
- 3.8. ECUATII TRANSCENDENTE (5)
- 3.9. NUMERE COMPLEXE (5)
- 3.10. PROGRESII (4)
- 3.11. COMBINATORICA (6)
- 3.12. LOGARITMI (6)
- 3.13. PROBABILITATI (3)
- 3.14. PERMUTARI (4)
- 3.15. DETERMINANTI (4)
- 3.16. MATRICE (5)
- 3.17. SISTEME DE ECUATII LINIARE (5)
- 3.18. SISTEME DE ECUATII NELINIARE (6)
- 3.19. CLASE DE RESTURI modulo n (4)
- 3.20. GRUPURI (4)
- 3.21. INELE SI CORPURI (4)
- 3.22. POLINOAME CU COEFICIENTI REALI (5)
- 3.23. POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLECSI (4)
- 3.24. RELATII (4)
- 3.25. FUNCTII - generalitati (6)
- 3.26. FUNCTII ELEMENTARE (5)
- 3.27. FUNCTII SPECIALE (5)
- 3.28. FUNCTII INVERSABILE (5)
- 3.29. LIMITE DE SIRURI (4)
- 3.30. LIMITE DE FUNCTII (4)
- 3.31. FUNCTII CONTINUE (4)
- 3.32. FUNCTII DERIVABILE (4)
- 3.33. PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR DERIVABILE (4)
- 3.34. PRIMITIVE (4)
- 3.35. INTEGRALE DEFINITE (7)
- 3.36. SCHIMBARI DE VARIABILA (6)
- 3.37. APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE (4)
- 3.38. VECTORI (7)
- 3.39. TRIGONOMETRIE (6)
- 3.40. APLICATII ALE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE (4)
- 3.41. GEOMETRIE SINTETICA IN PLAN (8)
- 3.42. GEOMETRIE SINTETICA IN SPATIU (6)
- 3.43. GEOMETRIE ANALITICA IN PLAN (12)
- 3.44. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU (4)
- 4. ALGORITMI IN MATEMATICA DE LICEU
- 5. CUM ABORDAM O PROBLEMA? (0)
- 6. PROBLEME DIVERSE CU REZOLVARI COMPLETE. (26)
- 7. REZOLVARI ELEMENTARE SI NEELEMENTARE (6)
- 8. ALGEBRA - aplicatii
- 9. PROBABILITATI - aplicatii (10)
- 10. GEOMETRIE - aplicatii
- 11. TRIGONOMETRIE - aplicatii (31)
- 12. ANALIZA - aplicatii
- 13. PROBLEME PROPUSE IN MANUALE SI LA BACALAUREAT
- 14. AUDITII (4)
- 15. CUVINTE DE SPIRIT DESPRE MATEMATICA (0)
- 16. PROBLEME DISTRACTIVE (8)
- 17. UNDE ESTE GRESEALA ?
