Informaţii, definiţii, teoreme, formule, exerciţii şi probleme rezolvate din matematica de liceu. RSS/XML
TEORIE
Partea intreaga a unui numar real:
Oricare ar fi numarul real a, exista numarul intreg k, astfel incat a € [k, k+1);
acest numar k intreg, notat [a], se numeste partea intreaga a numarului real a.
Rezulta de aici:
{[a]}\leq{a}<{[a]+1}
si
{a-1}<{[a]}\leq{a},\;\forall{a}\in{\mathbb{R}}.
Partea fractionara a unui numar real:
\{a\}={a-[a]}\Rightarrow{{0}\leq\{a\}<{1}},\;\forall{a}\in{\mathbb{R}}.
Puteri:
1) Cu exponent real:
Fie a,b numere pozitive si x,y numere reale oarecare; atunci:
{a^x}\cdot{a^y}=a^{x+y};
\frac{a^x}{a^y}=a^{x-y};
{(\frac{a}{b})}^{x}=\frac{a^x}{b^x};
{({a}\cdot{b})}^x={a^x}\cdot{b^x};
{(a^x)}^{y} = {a}^{xy}.
2) Cu exponent intreg negativ:
Fie a numar real nenul si n natural nenul.
Se numeste "puterea a (- n) - a a lui a", notata a^{-n},
numarul real definit prin:
a^{-n}=\frac{1}{a^n}.
Observaţie:
Prin definitie:
a^{0}=1,\forall{a\neq{0}}.
3) Cu exponent rational:
Fie a > 0 si
r=\frac{m}{n},{m}\in{\mathbb{Z}},\;{n}\in{{\mathbb{N}}^{*}},\;{n}\geq{2}.
Se numeste "a la puterea r" numarul real notat:
{a^r}={a}^{\frac{m}{n}}=\sqrt[n]{a^m}.
Radicali de ordinul n (n natural mai mare sau egal cu 2):
1) Daca n este un numar par, mai mare sau egal cu 2 si a nenegativ (mai mare sau
egal cu zero), se numeste radacina de ordinul n din a (sau radacina aritmetica de
ordinul n din a), numarul nenegativ, notat prin
\sqrt[n]{a},
astfel incat:
{(\sqrt[n]{a})}^{n} = a.
2) Daca n este impar, mai mare sau egal cu 3 si a un numar real oarecare, se numeste
radacina de ordinul n a lui a (sau radacina aritmetica de ordinul n a lui a) numarul
real notat prin
\sqrt[n]{a},
astfel incat:
(\sqrt[n]{a})^{n}=a.
Proprietati ale radicalilor:
- Radacina unui produs este egala cu produsul radacinilor:
\sqrt[n]{{a}\cdot{b}}=\begin{cases}\sqrt[n]{a}\cdot\sqrt[n]{b},\forall{a,b}\geq{0}\\\sqrt[n]{|a|}\cdot\sqrt[n]{|b|},\forall{{a}\cdot{b}}\geq{0}\end{cases};
- Radacina unui cat este egala cu catul radacinilor:
\sqrt[n]{\frac{a}{b}}=\begin{cases}\frac{\sqrt[n]{a}}{\sqrt[n]{b}},\forall{a,b}\geq{0},{b}\neq{0}\\\frac{\sqrt[n]{|a|}}{\sqrt[n]{|b|}},\forall{{a}\cdot{b}}\geq{0},{b}\neq{0}\end{cases};
- Puterea unei radacini:
{(\sqrt[n]{a})}^{m}=\sqrt[n]{a^m},\forall{a}\ge{0},m\in{{\mathbb{N}}^*};
- Simplificarea unei radacini:
\sqrt[mn]{a^m}=\begin{cases}\sqrt[n]{a}, {a}\geq{0}, {m}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\\sqrt[n]{|a|}, {a}<{0}, {m}\; {pair}\end{cases};
- Radacina unei radacini:
\sqrt[n]{\sqrt[m]{a}}=\begin{cases}\sqrt[mn]{a},\forall{a}\geq{0}, {m}\in{{\mathbb{N}}^{*}},{m}\geq{2},{n}\in{{\mathbb{N}}^{*}},{n}={2k},{k}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\\sqrt[mn]{a},\forall{a}\in{\mathbb{R}},{m}\in{{\mathbb{N}}^{*}},{m}={2k+1},{n}={2p+1},{k,p}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\end{cases};
- Introducerea unui factor sub un radical:
{a}\sqrt[n]{b}=\begin{cases}\sqrt[n]{{a^n}\cdot{b}},\;{a,b}\geq{0},\;{n}={2k},\;{k}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\-\sqrt[n]{{a^n}\cdot{b}},\;{a<0},{b\geq{0}},\;{n}={2k},\;{k}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\\sqrt[n]{{a^n}\cdot{b}},\;\forall{a,b}\in{\mathbb{R}},\;{n}={2p+1},\;{p}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\end{cases};
- Scoaterea unui factor de sub un radical:
\sqrt[n]{{a^n}\cdot{b}}=\begin{cases}{a}\sqrt[n]{b},{a,b}\geq{0},{n}={2k},{k}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\-{a}\sqrt[n]{b},{a}<{0},{b}\geq{0},{n}={2k},{k}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\{a}\cdot\sqrt[n]{b},\forall{a,b}\in{\mathbb{R}},{n}={2p+1},{p}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\end{cases}.
- Formula radicalilor compusi:
\sqrt{a\pm\sqrt{b}}=\sqrt{\frac{a+\sqrt{{a^2}-b}}{2}}\pm\sqrt{\frac{a-\sqrt{{a^2}-b}}{2}},\;{a,b}\geq{0},\;{{a}^{2}-{b}}\geq{0}.
Observatie:
Formula prezinta interes cand numarul a² - b este un patrat perfect.
Răspunsuri şi comentarii
Până acum, niciun comentariu nu a fost adăugat.
CATEGORII :
- 1. BREVIAR TEORETIC pentru GIMNAZIU.
- 2. ALGORITMI IN MATEMATICA DE GIMNAZIU
-
3. BREVIAR TEORETIC pentru LICEU.
- 3.1. ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA (3)
- 3.2. MULTIMI NUMERICE (4)
- 3.3. NUMERE REALE (6)
- 3.4. IDENTITATI REMARCABILE (4)
- 3.5. INEGALITATI (4)
- 3.6. INECUATII (5)
- 3.7. ECUATII ALGEBRICE (6)
- 3.8. ECUATII TRANSCENDENTE (5)
- 3.9. NUMERE COMPLEXE (5)
- 3.10. PROGRESII (4)
- 3.11. COMBINATORICA (6)
- 3.12. LOGARITMI (6)
- 3.13. PROBABILITATI (3)
- 3.14. PERMUTARI (4)
- 3.15. DETERMINANTI (4)
- 3.16. MATRICE (5)
- 3.17. SISTEME DE ECUATII LINIARE (5)
- 3.18. SISTEME DE ECUATII NELINIARE (6)
- 3.19. CLASE DE RESTURI modulo n (4)
- 3.20. GRUPURI (4)
- 3.21. INELE SI CORPURI (4)
- 3.22. POLINOAME CU COEFICIENTI REALI (5)
- 3.23. POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLECSI (4)
- 3.24. RELATII (4)
- 3.25. FUNCTII - generalitati (6)
- 3.26. FUNCTII ELEMENTARE (5)
- 3.27. FUNCTII SPECIALE (5)
- 3.28. FUNCTII INVERSABILE (5)
- 3.29. LIMITE DE SIRURI (4)
- 3.30. LIMITE DE FUNCTII (4)
- 3.31. FUNCTII CONTINUE (4)
- 3.32. FUNCTII DERIVABILE (4)
- 3.33. PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR DERIVABILE (4)
- 3.34. PRIMITIVE (4)
- 3.35. INTEGRALE DEFINITE (7)
- 3.36. SCHIMBARI DE VARIABILA (6)
- 3.37. APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE (4)
- 3.38. VECTORI (7)
- 3.39. TRIGONOMETRIE (6)
- 3.40. APLICATII ALE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE (4)
- 3.41. GEOMETRIE SINTETICA IN PLAN (8)
- 3.42. GEOMETRIE SINTETICA IN SPATIU (6)
- 3.43. GEOMETRIE ANALITICA IN PLAN (12)
- 3.44. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU (4)
- 4. ALGORITMI IN MATEMATICA DE LICEU
- 5. CUM ABORDAM O PROBLEMA? (0)
- 6. PROBLEME DIVERSE CU REZOLVARI COMPLETE. (26)
- 7. REZOLVARI ELEMENTARE SI NEELEMENTARE (6)
- 8. ALGEBRA - aplicatii
- 9. PROBABILITATI - aplicatii (10)
- 10. GEOMETRIE - aplicatii
- 11. TRIGONOMETRIE - aplicatii (31)
- 12. ANALIZA - aplicatii
- 13. PROBLEME PROPUSE IN MANUALE SI LA BACALAUREAT
- 14. AUDITII (4)
- 15. CUVINTE DE SPIRIT DESPRE MATEMATICA (0)
- 16. PROBLEME DISTRACTIVE (8)
- 17. UNDE ESTE GRESEALA ?
