Informaţii, definiţii, teoreme, formule, exerciţii şi probleme rezolvate din matematica de liceu. RSS/XML
TEORIE
Partea intreaga a unui numar real:
Oricare ar fi numarul real a, exista numarul intreg k, astfel incat a € [k, k+1);
acest numar k intreg, notat [a], se numeste partea intreaga a numarului real a.
Rezulta de aici:
{[a]}\leq{a}<{[a]+1}
si
{a-1}<{[a]}\leq{a},\;\forall{a}\in{\mathbb{R}}.
Partea fractionara a unui numar real:
\{a\}={a-[a]}\Rightarrow{{0}\leq\{a\}<{1}},\;\forall{a}\in{\mathbb{R}}.
Puteri:
1) Cu exponent real:
Fie a,b numere pozitive si x,y numere reale oarecare; atunci:
{a^x}\cdot{a^y}=a^{x+y};
\frac{a^x}{a^y}=a^{x-y};
{(\frac{a}{b})}^{x}=\frac{a^x}{b^x};
{({a}\cdot{b})}^x={a^x}\cdot{b^x};
{(a^x)}^{y} = {a}^{xy}.
2) Cu exponent intreg negativ:
Fie a numar real nenul si n natural nenul.
Se numeste "puterea a (- n) - a a lui a", notata a^{-n},
numarul real definit prin:
a^{-n}=\frac{1}{a^n}.
Observaţie:
Prin definitie:
a^{0}=1,\forall{a\neq{0}}.
3) Cu exponent rational:
Fie a > 0 si
r=\frac{m}{n},{m}\in{\mathbb{Z}},\;{n}\in{{\mathbb{N}}^{*}},\;{n}\geq{2}.
Se numeste "a la puterea r" numarul real notat:
{a^r}={a}^{\frac{m}{n}}=\sqrt[n]{a^m}.
Radicali de ordinul n (n natural mai mare sau egal cu 2):
1) Daca n este un numar par, mai mare sau egal cu 2 si a nenegativ (mai mare sau
egal cu zero), se numeste radacina de ordinul n din a (sau radacina aritmetica de
ordinul n din a), numarul nenegativ, notat prin
\sqrt[n]{a},
astfel incat:
{(\sqrt[n]{a})}^{n} = a.
2) Daca n este impar, mai mare sau egal cu 3 si a un numar real oarecare, se numeste
radacina de ordinul n a lui a (sau radacina aritmetica de ordinul n a lui a) numarul
real notat prin
\sqrt[n]{a},
astfel incat:
(\sqrt[n]{a})^{n}=a.
Proprietati ale radicalilor:
- Radacina unui produs este egala cu produsul radacinilor:
\sqrt[n]{{a}\cdot{b}}=\begin{cases}\sqrt[n]{a}\cdot\sqrt[n]{b},\forall{a,b}\geq{0}\\\sqrt[n]{|a|}\cdot\sqrt[n]{|b|},\forall{{a}\cdot{b}}\geq{0}\end{cases};
- Radacina unui cat este egala cu catul radacinilor:
\sqrt[n]{\frac{a}{b}}=\begin{cases}\frac{\sqrt[n]{a}}{\sqrt[n]{b}},\forall{a,b}\geq{0},{b}\neq{0}\\\frac{\sqrt[n]{|a|}}{\sqrt[n]{|b|}},\forall{{a}\cdot{b}}\geq{0},{b}\neq{0}\end{cases};
- Puterea unei radacini:
{(\sqrt[n]{a})}^{m}=\sqrt[n]{a^m},\forall{a}\ge{0},m\in{{\mathbb{N}}^*};
- Simplificarea unei radacini:
\sqrt[mn]{a^m}=\begin{cases}\sqrt[n]{a}, {a}\geq{0}, {m}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\\sqrt[n]{|a|}, {a}<{0}, {m}\; {pair}\end{cases};
- Radacina unei radacini:
\sqrt[n]{\sqrt[m]{a}}=\begin{cases}\sqrt[mn]{a},\forall{a}\geq{0}, {m}\in{{\mathbb{N}}^{*}},{m}\geq{2},{n}\in{{\mathbb{N}}^{*}},{n}={2k},{k}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\\sqrt[mn]{a},\forall{a}\in{\mathbb{R}},{m}\in{{\mathbb{N}}^{*}},{m}={2k+1},{n}={2p+1},{k,p}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\end{cases};
- Introducerea unui factor sub un radical:
{a}\sqrt[n]{b}=\begin{cases}\sqrt[n]{{a^n}\cdot{b}},\;{a,b}\geq{0},\;{n}={2k},\;{k}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\-\sqrt[n]{{a^n}\cdot{b}},\;{a<0},{b\geq{0}},\;{n}={2k},\;{k}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\\sqrt[n]{{a^n}\cdot{b}},\;\forall{a,b}\in{\mathbb{R}},\;{n}={2p+1},\;{p}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\end{cases};
- Scoaterea unui factor de sub un radical:
\sqrt[n]{{a^n}\cdot{b}}=\begin{cases}{a}\sqrt[n]{b},{a,b}\geq{0},{n}={2k},{k}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\-{a}\sqrt[n]{b},{a}<{0},{b}\geq{0},{n}={2k},{k}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\\{a}\cdot\sqrt[n]{b},\forall{a,b}\in{\mathbb{R}},{n}={2p+1},{p}\in{{\mathbb{N}}^{*}}\end{cases}.
- Formula radicalilor compusi:
\sqrt{a\pm\sqrt{b}}=\sqrt{\frac{a+\sqrt{{a^2}-b}}{2}}\pm\sqrt{\frac{a-\sqrt{{a^2}-b}}{2}},\;{a,b}\geq{0},\;{{a}^{2}-{b}}\geq{0}.
Observatie:
Formula prezinta interes cand numarul a² - b este un patrat perfect.
Răspunsuri şi comentarii
Până acum, niciun comentariu nu a fost adăugat.
CATEGORII :
- 1. BREVIAR TEORETIC pentru GIMNAZIU.
- 2. ALGORITMI IN MATEMATICA DE GIMNAZIU
- 3. PROBLEME DE SINTEZA pentru GIMNAZIU (5)
-
4. BREVIAR TEORETIC pentru LICEU.
- 4.1. ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA (4)
- 4.2. MULTIMI NUMERICE (5)
- 4.3. NUMERE REALE (6)
- 4.4. IDENTITATI ALGEBRICE REMARCABILE (4)
- 4.5. INEGALITATI (5)
- 4.6. INECUATII (5)
- 4.7. ECUATII ALGEBRICE (8)
- 4.8. ECUATII TRANSCENDENTE (7)
- 4.9. NUMERE COMPLEXE (6)
- 4.10. PROGRESII (4)
- 4.11. COMBINATORICA (6)
- 4.12. LOGARITMI (7)
- 4.13. PROBABILITATI (7)
- 4.14. PERMUTARI (4)
- 4.15. DETERMINANTI (5)
- 4.16. MATRICE (10)
- 4.17. SISTEME DE ECUATII LINIARE (6)
- 4.18. SISTEME DE ECUATII NELINIARE (6)
- 4.19. GRUPURI (5)
- 4.20. INELE SI CORPURI (4)
- 4.21. CLASE DE RESTURI modulo n (5)
- 4.22. POLINOAME CU COEFICIENTI REALI (5)
- 4.23. POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLECSI (4)
- 4.24. RELATII (1)
- 4.25. RELATIA DE DIVIZIBILITATE IN INELUL INTREGILOR (3)
- 4.26. RELATIA DE DIVIZIBILITATE IN INELUL POLINOAMELOR (1)
- 4.27. FUNCTII - generalitati (7)
- 4.28. FUNCTII ELEMENTARE (6)
- 4.29. FUNCTII SPECIALE (5)
- 4.30. FUNCTII INVERSABILE (7)
- 4.31. GRAFICE DE FUNCTII ELEMENTARE (12)
- 4.32. LIMITE DE SIRURI (4)
- 4.33. LIMITE DE FUNCTII (4)
- 4.34. FUNCTII CONTINUE (4)
- 4.35. FUNCTII DERIVABILE (5)
- 4.36. FUNCTII CONVEXE, FUNCTII CONCAVE. (1)
- 4.37. PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR DERIVABILE (5)
- 4.38. PRIMITIVE (5)
- 4.39. INTEGRALE DEFINITE (8)
- 4.40. SCHIMBARI DE VARIABILA (6)
- 4.41. APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE (4)
- 4.42. VECTORI (8)
- 4.43. TRIGONOMETRIE (9)
- 4.44. APLICATII ALE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE (4)
- 4.45. GEOMETRIE SINTETICA IN PLAN (11)
- 4.46. GEOMETRIE SINTETICA IN SPATIU (6)
- 4.47. GEOMETRIE ANALITICA IN PLAN (14)
- 4.48. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU (4)
- 5. ALGORITMI IN MATEMATICA DE LICEU
- 6. CUM ABORDAM O PROBLEMA? (0)
- 7. PROBLEME DIVERSE CU REZOLVARI COMPLETE-LICEU (26)
- 8. REZOLVARI ELEMENTARE SI NEELEMENTARE - LICEU (14)
- 9. ALGEBRA-aplicatii-LICEU
- 10. PROBABILITATI-aplicatii-LICEU (11)
- 11. GEOMETRIE-aplicatii-LICEU
- 12. TRIGONOMETRIE-aplicatii-LICEU (34)
- 13. ANALIZA-aplicatii-LICEU
- 14. PROBLEME DE SINTEZA pentru LICEU (12)
- 15. AUDITII-rezolvari-LICEU (4)
- 16. CUVINTE DE SPIRIT DESPRE MATEMATICA (0)
- 17. PROBLEME DISTRACTIVE (8)
- 18. UNDE ESTE GRESEALA ?
